OBIECTIVE IN ZONA SATIC

Home / OBIECTIVE IN ZONA SATIC

Satic, sat aflat in comuna Rucar, judetul Arges. Satul are aproximativ 200 de locuitori si este situat pe valea superioara a Dâmbovitei, între culmile estice ale Muntilor Iezer-Papusa si Piatra Craiului.
Satul Satic este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: Cojocaru, lânga Valea lui Ivan, Saticul de Sus între valea Larga si Valea Clabucetului si Saticul de Jos între valea Clabucetului si Valea Jugii.

Initial, Satic era un sat mic, de ciobani iar acum are vreo 10 km, aici aflându-se multe locuri de cazare foarte bune.
Deoarece acest loc nu este foarte bine cunoscut, aici vin turisti fideli, ce cunosc muntele – este  o zona foarte linistita si curata.
Satul Satic este situat pe râul Dâmbovita – acces Câmpulung-Podu Dâmbovitei, cum intri în Podu Dâmbovitei prima sosea la stânga, în amonte pe Dâmbovita este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic, în dreptul muntelui Pecineagu, de unde si-a luat numele atât lacul, cât si barajul, si o hidrocentrala situata la confluenta Vaii lui Ivan cu Dâmbovita, la cca 8 km în aval de baraj.

Obiective Turistice

Barajul mic din Satic

Dupa barajul mare din Pecineagu, inaintea iesirii din chei, Dambovita mai formeaza un baraj mai mic (lac de acumulare) in satul Satic.

Coltii Ghimbavului

Un loc retras, putin cunoscut, facand parte din Rezervatia Naturala Piatra Craiului cu niste chei inguste si cascade spectaculoase, care fac jonctiunea cu raul Dambovita, sub Podul Dambovitei.

Marele Grohotis

Marele Grohotis sau cunoscut de localnici ca Hojdu Mare este o panza de pietre instabile pe o portiune de 4 km avand forma unei vai inspumate. Este cel mai important fenomen carstic din Carpati. Pe langa aspectul incantator si uluitor in acelasi timp, Marele Grohotis ascunde printre pietrele sale o fauna unica in lume : garofita de munte, planta endemica pentru Piatra Craiului. Din aceasta cauza, traversarea
grohotisului se desfasoara doar prin locurile amenajate special. Accesul se face din Comuna Rucar, satul Satic, pana la Cheile Clabucet, apoi se urmareste Valea Dragoslovenilor in amonte, pana la intrarea in Valea Lancii.

Schitul Dragoslavele

Primul patriarh al Romaniei, Miron Cristea, si-a stabilit resedinta patriarhala in Dragoslavele pe Muntele Fantaneaua, intr-o frumoasa poiana inconjurata de-o padure de brazi. Ulterior a infiintat Schitul Dragoslavele prin aducerea din Predeal a unei biserici de lemn, care la randul sau fusese donata de mesteri maramureseni prin sec. XVI prahovenilor. De putin timp, Schitul are statut de manastire si este unul dintre cele mai frumoase lacasuri de cult din Romania.

Masivul Piatra Craiului

Se deosebeste geologic si morfologic de masivele si grupele muntoase înconjuratoare, este ca o „lama” taioasa si abrupta din roci de vârsta jurasica, lunga de aprox. 26 km si lata de aprox. 6-8 km, pe directiile perpendiculare corespunzatoare. Altitudinea maxima este atinsa în Vf. La Om de 2244m. Masivul are numeroase piscuri la peste 2000m (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascutit(2150m), Vf. Timbalul Mare (2177m), Vârful Timbale (2170m), Vf. Sbirii (2220m), Vf. Caldarii Ocolite (2202m).

Flora si fauna

garofita_pietrei_craiuluiParcul National Piatra Craiului este una dintre cele mai bogate rezervatii naturale din România, cu o suprafata de peste 1200 hectare, care înca din 1938 se afla sub ocrotirea legii. Reprezentativa zonei, devenita si simbol este Garofita Pietrei Craiului (dianthus callizonus), prezenta pe ambii versanti ai Pietrei Craiului Mari. O floare unica în România descoperita in urma cu peste 100 de ani, de botanistii Schott si Otschy, acestia au numit-o “garofita cu prea frumoase brâuri”. Totodata aici se pot gasi floarea de colt si bujorelul de munte.
În ceea ce priveste fauna, în zona se regasesc 89 de specii dintre care 50 sunt protejate. Dintre acestea reprezentativa este Capra Neagra (Rupicapra rupicapra) întâlnita în zona alpina. În Masivul Piatra Craiului traiesc peste 40% de specii de mamifere din cele aprox. 100 ale întregii tari. Amintim: caprioara (Capreolus capreolus), întâlnita în padurile dese, cerbul (Cervus elaphus) la limita superioara a padurii, ursul (Ursus arctos) populeaza padurile de conifere de la poalele masivului, iar în poieni întâlnim si mistretul (Sus scrofa). Destul de des gasim vulpea, veverita, râsul si lupul. Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale speciilor de urs, lup si râs între masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.
Dintre speciile de pasari cea mai reprezentativa este cocosul de munte (Tetrao urogallus), care traieste în padurile de conifere, fiind bine reprezentat în zona versantului vestic si în padurile dinspre Martoiu, si putinele exemplare de acvila (Aquila chrysaetos).

Turismul

Primele excursii în Piatra Craiului se pierd în negura timpului, fiind întreprinse de ciobanii si vânatorii localnici. În 1844 Anton Kurz scrie într-un articol despre doua excursii efectuate în anul 1842 pe traseele:
Prapastii – Vladusca – Grind – Piscul Baciului; Plaiul Foii – Spîrlea – Marele Grohotis – Moara Dracului. Datorita frumusetii deosebite a muntelui în anii urmatori a crescut numarul de turisti în Piatra Craiului, majoritatea facând parte din Asociatia Carpatina Transilvana (Siebenburgischer Karpaten Vereins). Acestia au folosit pentru adapost, stânile ciobanilor, iar apoi au construit primele cabane si refugii: cabanele de la Plaiu Foii si Vladusca, Curmatura, Negru Voda, refugiile Grind, Diana, Vf. Ascutit, “Vârful La Om”, Refugiul Spîrlea, toate cu istoria si povestile lor. Dupa 1950 expeditiile stiintifice au devenit tot mai dese, descoperindu-se si exporandu-se în scurt timp unele dintre cele mai importante avene :

Avenul Vladusca în 1952. Datorita pozitiei geografice, a formatiunilor muntoase si a naturii înca virgine, Masivul Piatra Craiului a format o nisa de turisti, mari iubitori ai muntelui în starea lui pura. Zona în care se afla pensiunea pe latura stânga a masivului este oarecum strategica, deoarece se poate face legatura cu ceilalti munti din zona Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii Fagaras si Muntii Iezer – Papusa, dar si cu celelalte statiuni montane: Moeciu, Bran, Zarnesti, Rucar, Dâmbovicioara si la 65 km Poiana Brasov, Predeal. Aglomeratia celorlalte zone creeaza un contrast în comparatie cu Cheile Dâmbovitei care par uitate de lume.
Principalele puncte de acces dupa distantele pâna la principalele puncte de atractie turistica din munte sunt:
Dâmbovicioara – principala poarta de acces pentru partea de sud si sud-vest a muntelui. Intrarea se face pe Drumul National Pitesti-Brasov, prin Podul Dâmbovitei. Intrarile în traseele turistice din zona sunt urmatoarele:
– Podul Dâmbovitei – Dâmbovicioara – Ciocanu – La Table – Refugiul Grind (acces cu autovehicolul , pana în satul Ciocanu)
– Brusturet – Saua Funduri – Marele Grohotis sau ruta de legatura cu traseul de creasta: Brusturet – La Table – Refugiul Grind (acces cu autovehicolul pâna la Brusturet);
– Satic – Garofita Pietrei Craiului (acces cu autovehiculul, pâna la bariera de la intrarea pe Valea Dragoslovenilor). Intrarile în traseele turistice de la Cabana Garofita Pietrei Craiului sunt spre Marele Grohotis si Saua Funduri spre Zaplaz si de la Garofita Pietrei Craiului spre Saua Tamas – Plaiul Foii.
Zarnesti – principala poarta de intrare în parc permitând accesul în partea de nord-nord-est si nord-vest a masivului pe doua rute principale de acces în parc. Una este spre Plaiul Foii (pentru partea de nord-vest) iar cealalta prin Prapastiile Zarnestului-Cabana Curmatura – La Table (pentru partea de nord-est).
Bran – Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti. Intrarea în traseele turistice din zona se face pe la “Inima Reginei” spre satul Magura.
Moeciu – Pestera – Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti, prin satul Moeciu (acces autovehicolul , în timpul verii pâna în satul Pestera). Se intra în traseele turistice spre Cabana Curmatura, Refugiul Grind, Cabana Brusturet.
Fundata – sat Sirnea – Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti, prin satul Sirnea. Reprezinta intrarea spre urmatoarele trasee turistice :
– din satul Sirnea spre La Table, Refugiul Grind si Vârful Piscul Baciului;
– din satul Fundata spre La Table prin Curmatura Foii.

Cheile Dambovitei si Pestera Ursilor

pestera-ursilor1Pentru a ajunge la Pensiunea Piatra Craiului, strabateti Cheile Dambovitei pe malul drept al Dambovitei care în aceasta zona are deja 40km lungime de la izvoare. Acestea s-au format datorita adancirii raului în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului ce au generat un sector de chei lung de peste 3 km, cu aspectul unui veritabil canion, taiat în stâna de roci a podurilor calcaroase din partea terminala a masivului. Cheile sunt de origine epigenetica, întrucât râul s-a adâncit initial în formatiuni sedimentare mai putin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor si-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale vailor. Peretii au un aspect monumental cu înaltimi ce depasesc 200m. Apele si timpul au permis formarea pesterilor dintre care cea mai importanta este Pestera  Ursilor. Aceasta este una dintre cele trei cu aceeasi denumire din tara, formata în urma fenomenelor carstice si unica datorita situarii la o înaltime apreciabila, la care accesul se face cu piciorul pe niste trepte abrupte amenajate din beton. Intrarea se prezinta ca o grota imensa din care pleaca 2 galerii cu o lungime cea mai mare de 370m. Aici s-au gasit schelete ale ursului de caverna, putându-se observa urme ale activitatii stiintifice desfasurate în decursul timpului. Pestera este situata la jumatatea parcurgerii distantei de pe Cheile Dâmbovitei, iar intrarea în pestera se face pe versantul din partea stânga a râului Dambovita. Mai este cunoscuta si sub denumirea de Pestera Coltul Surpat. Este declarata Rezervatie Naturala, si prezinta o parte din stalagmitele si stalactitele specifice unei pesteri. Pestera nu este iluminata, dar amenajarea acesteia ar da zonei un plus de interes si ar duce la dezvoltarea pe plan turistic a zonei.

Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioara

Dambovicioara, cel mai important afluent al Dambovitei din arealul montan al Muntilor Piatra Craiului, izvoraste de pe versantul sudic al Vf. La Om si strabate transversal culoarul Rucar – Bran pe o directie nord-sud, varsându-se în Dâmbovita, în aval de comuna Dâmbovicioara. Cheile Dambovicioarei, sapate pe o lungime de aproximativ 2 km în podul calcaros dintre depresiunile Dâmbovicioara si Podul Dâmbovitei au peretii modelati în calcar generând un relief carstic subteran reprezentat de un numar impresionant de pesteri, dintre care cea mai renumita este Pestera Dambovicioarei. Mai în amonte, unde apa iese cu mare viteza din munte si se varsa imediat în Dâmbovicioara se gasesc Cheile Brusturetului, un complex carstic mai putin spectaculos, alcatuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lunga si Cheia Strâmta. La 8 km de la pensiunea Piatra Craiului situata în partea sudica a Masivului Piatra Craiului, pe Cheile Dambovicioarei se afla Pestera Dâmbovicioara formata printr-un relief carstic variat, spectaculos. Râurile care coboara în Muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota au sapat în calcarele de aici vai înguste si adânci, dând nastere, pe un teritoriu relativ restrâns, celui mai mare complex de chei aflate la noi în tara. O asemenea roca, extinsa în zona, a permis dezvoltarea pesterilor. Situata în partea nordica a satului cu acelasi nume – la cca 1 km – este lesne accesibila turistilor, amplasata chiar în apropierea soselei care strabate aceste chei. Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate, traseul sau fiind putin ascendent; ea poate fi strabatuta usor, având plafonul mai înalt decât statura omului (cca. 2 m). Interiorul ofera conditii optime de vizitare – simti aici un usor curent de aer care demonstreaza existenta a înca unei comunicari cu exteriorul.

Fauna caracteristica unor asemenea forme carstice se arata relativ saraca: pâna acum nu au fost semnalate specii cavernicole, în schimb, s-au gasit resturile fosile ale ursului din pestera (Ursus spelaeus). Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarelor de catre apele pârâului “Pestera” care acum îsi poarta undele prin apropiere, pe lânga intrare. Pestera este amenajata si dotata cu curent electric, permitând afluenta turistilor care a avut ca urmari dezvoltarea si aglomerarea zonei.

Barajul Pecineagu

Considerat unic prin sistemul de pâlnie de supraplin din România este un important punct de atractie. Barajul Pecineagu situat pe cursul superior al râului Dâmbovita, la 20km de pensiunea noastra, într-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa este executat din anrocamente, cu o masca amonte din beton armat. Barajul are o înaltime de 107m si o lungime la coronament de 267m. La baza este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj. Pentru evacuarea apelor mari s-a executat un deversor pâlnie pe malul stâng, cu o capacitate de 687m3/s, care se continua cu un put de 81,50m înaltime si o galerie de evacuare de 389m lungime si 5,80m diametru. În putul vertical mai debuseaza si o galerie de semiadancime, care permite evacuarea a 105,00 m3/s. Golirea de fund, cu o capacitate de 109 m3/s, este realizata print-o galerie situata pe versantul drept. Debitele evacuate prin golirea de fund sunt controlate de o casa a vanelor subterana la care accesul este realizat printr-un put. În casa vanelor este realizata si o conducta de bypass de 400mm diametru pentru evacuarea unui debit de servitute de 1,30m3/. La iesirea din galerie este executat un disipator de energie, prelungit de un canal de 80m lungime de sectiune trapezoidala.

Barajul Satic

Consta dintr-un stavilar de beton de 15m înaltime si 18m lungime, prevazut cu 3 deschideri cu rol de evacuatori de ape mari si spalare echipate cu stavile segment si o clapeta comuna ca descarcator de suprafata. Barajul se continua la malul stîng, în frontul de retentie, cu un dig din balast etansat cu pereu de beton armat pâna la stânca de fundare. Acumularea Satic: este un lac cu un volum de 478.000 m3 la nivelul normal de retentie, din care un volum util de 280.000m3, necesar pentru realizarea compensarii diferentelor dintre modul de exploatare a CHE Clabucet fata de cea de la Rucar, realizând stocul de apa necesar pentru functionarea acesteia timp de 3 ore. Aici se poate pescui pastrav in amonte de lac in perioada primavara vara, iar iarna se poate da la copca pe lacul inghetat.

Castelul Bran

În germana Törzburg, iar în maghiara Törcsvár este un monument istoric si arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucar, la 35 de kilometri de Pensiunea Piatra Craiului spre Brasov. Desi a intrat în circuitul si folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnându-se si un film, Interviu cu un vampir, se pare ca Vlad Tepes nu a locuit niciodata la castel. Recent el a fost restituit în natura de statul român lui Dominic de Habsburg si celor doua surori ale sale, în calitate de mostenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani sa nu-i schimbe destinatia de muzeu. România si-a asumat si costurile renovarii si întretinerii castelului si are un drept de preemptiune pentru achizitia viitoare a castelului.
Castelul Bran se situeaza la mai putin de 30 km de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga Brasovul de Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stânca, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adaposteste în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar în curtea castelului se afla un mic muzeu al satului, cu case traditionale din regiunea culoarului Rucar-Bran.

Cabana de vanatoare din Valea lui Ivan

Este amplasata într-o poiana situata la altitudinea de 1200m înconjurata ca o fortareata, de muntii Iezer, Papusa si crestele Pietrei Craiului. De aici se vede si versantul vestic al Pietrei Craiului care este foarte abrupt si impunator ca un zid construit, parca, de mana omului. Din poiana se mai poate observa cu usurinta Marele Grohotis si Cerdacul Stanciului. Aceasta vale înconjurata de paduri de brazi seculari era odata locul preferat de vânatoare al lui Nicolae Ceausescu, un popas pentru turistii pasionati de adevarata drumetie montana si un loc în care natura înca este o parte din Rai.

Mausoleul Mateias, Manastirile rupestre de la Cetateni si Namaiesti.

Contactati-ne!

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Start typing and press Enter to search